Pentru noi, situatia nu e simpla. Romania a considerat intotdeauna relatia cu R. Moldova ca fiind speciala datorita istoriei, limbii si valorilor culturale comune. Romania a fost primul stat care a recunoscut independenta R. Moldova, in chiar ziua proclamarii acesteia, la 27 august 1991, dar si prima tara care si-a deschis ambasada la Chisinau (ianuarie 1992).

Romania a facut eforturi sa mentina relatii bilaterale bune, bazate pe pragmatism si proiecte concrete de cooperare. E interesant de spus ca suntem cel mai important partener economic al R. Moldova (nr. 1 la destinatia exporturilor moldovenesti, respectiv nr. 3 la provenienta importurilor moldovenesti). In paralel, Romania e cel mai activ sprijinitor al aspiratiilor europene ale R. Moldova.

In pofida conduitei anti-romanesti a regimului de la Chisinau, eu cred ca Romania va trebui sa actioneze in continuare responsabil si in spirit european in raporturile sale cu tara vecina. Guvernele vin si pleaca peste tot in lume (inclusiv la Chisinau), iar cetatenii R. Moldova nu trebuie sa sufere de pe urma actiunilor unor lideri efemeri. Guvernul Romaniei a avut intelepciunea de a nu adopta masuri de retorsiune la adresa R. Moldova, optand pentru gestionarea acestor dificultati temporare prin intermediul U.E.; totodata, am facut bine ca am lansat demersul de simplificare si facilitare a redobandirii cetateniei romane. Prin urmare, oferim sprijin cetatenilor R. Moldova, dar in raport cu guvernul acestei tari stabilim conditii de comportament european.

Sustin o legatura ferma intre respectarea normelor democratiei in R. Moldova si progresele in relatia R. Moldova – U.E. In acest fel, conducerea R. Moldova va trebui sa opteze: fie abandoneaza treptat atitudinile anti-democratice si progreseaza pe drumul european, fie le mentine, insa atunci isi asuma in fata propriilor cetateni ramanerea in stare de izolare si subdezvoltare.

In acelasi timp, Romania trebuie sa continue proiectul educational strategic pentru R. Moldova, adica oferirea de burse pentru elevii si studentii basarabeni. Aceasta politica da roade deja, contribuind la formarea unei puternice elite pro-europene si pro-romanesti in R. Moldova. Aceasta elita e cea care va duce, in 10-15 ani, R. Moldova in Uniunea Europeana.

E o dezbatere complicata, in care va trebui sa ne aparam cu dibacie cauza si sa ne gasim din timp aliati pentru interesele noastre ca tara.

Una dintre temele care ne privesc in cel mai inalt grad este Politica Agricola Comuna (PAC). Actualmente, finantarea pentru PAC este destul de generoasa: circa 40% din bugetul Uniunii Europene este dedicat agriculturii si dezvoltarii rurale (adica 55 miliarde euro in anul curent).

Nu e greu de banuit ca interesul Romaniei (care are peste 1 milion de tarani si fermieri beneficiari de subventii agricole, pe langa cele aproape 10 milioane de locuitori din mediul rural) este ca acest procentaj de 40% sa se mentina si dupa 2014, in timp ce sumele in valoare absoluta sa creasca pe masura ce creste PIB-ul european.

Pe de alta parte, fondurile europene pentru agricultura si dezvoltare rurala au scazut constant in ultimii 20 de ani, iar unele tari influente in U.E. sustin ca ele sa fie reduse in continuare.

Romania trebuie sa partenerieze in mod inteligent cu tari precum Franta, Spania, Polonia sau Grecia (pentru care agricultura conteaza mult), in asa fel incat PAC sa fie bine bugetata in continuare. Trebuie sa insistam de asemenea ca partenerii europeni sa inteleaga specificul agriculturii romanesti, unde marea majoritate a exploatatiilor agricole sunt practic gospodarii de subzistenta, care vor avea nevoie de sprijin financiar pe o perioada destul de lunga de acum inainte.

In acelasi timp, avem nevoie de fonduri pentru dezvoltare rurala, pentru diversificarea activitatilor economice de la tara, precum si pentru aducerea unor minime standarde de civilizatie la sate: canalizare, apa curenta, drumuri asfaltate.

Dezbaterea va incepe inca din 2009 si Romania trebuie sa-si faca auzita vocea.

Aceste criterii se refera la nivelul inflatiei, al dobanzilor, al deficitului bugetar si la cel al datoriei publice, precum si la stabilitatea cursului de schimb al leului fata de euro.

Romania si-a propus sa treaca la euro la sfarsitul anului 2014.

Trecerea la euro este inscrisa in europlatforma electorala a PDL ca una dintre cele 5 prioritati ale Romaniei pe durata noului mandat al Parlamentului European. Recenta criza a demonstrat ca statele membre din zona euro au fost mai bine protejate de turbulentele de pe pietele financiare internationale, precum si de deciziile de politica monetara ale Bancii Centrale Europene.

Personal, am sustinut trecerea Romaniei la euro cat mai curand posibil, deoarece aceasta obliga imediat toate firmele (dar si institutiile statului) sa puna accentul pe cresterea competitivitatii. Odata cu introducerea euro, dispare posibilitatea autoritatilor romane de a mai tipari bani in functie de propriile judecati. Aceasta atributie este preluata de Banca Europeana Centrala.

Exista si politicieni si oameni de afaceri care sustin ca Romania nu este pregatita sa treaca la euro si ca trebuie sa mai asteptam ca firmele sa capete mai multa forta. Unii dintre acestia au sustinut ca Romania nu era pregatita nici atunci cand a intrat in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.

Punctul meu de vedere este ca, de regula, cei care doresc trecerea la euro cat mai tarziu sunt cei care profita de dobanzile mult mai mari din Romania comparativ cu dobanzile din zona euro, cei care speculeaza pe variatiile de curs valutar, cei carora nu le convine disciplina economica si financiara pe care moneda euro o impune agentilor economici si sectorului public.

20 de ani de tranzitie au fost suficienti pentru orice sector economic sa se restructureze si sa faca fata competitiei.

Avem un exemplu de tara care a inceput negocierile de aderare impreuna cu Romania, dar a intrat in Uniunea Europeana cu aproape trei ani mai devreme si a trecut la euro la 1 ianuarie 2009. Este Slovacia. Deci se poate.

Nu ma conduc dupa interese private oculte, ci dupa principii, pe care nu doar le clamez, ci le si urmez. Civilizatia lumii moderne, pe care ne-o dorim si acasa, s-a cladit si este sustinuta de principii.

Europa unita este expresia unor principii. Dar toate aceste principii la un loc ar fi fost numai vorbe frumoase, dar goale, daca nu ar fi existat viziunea, integritatea si staruinta ferma ale unor oameni care au trecut la fapte. Acestea sunt calitatile cu care natiunile europene care vor sa fie bine guvernate isi croiesc liderii, iar in echipa din care fac parte le vei gasi reprezentate mai bine decat in celelalte echipe care ti se propun.

Cere Europei sa lucreze pentru tine, iar eu si colegii mei te asiguram ca Europa o va face mai bine ca pana acum. Vocea mea s-a facut intotdeauna auzita, iar in Europa a fost si ascultata. Abordarile sincere si directe, optiunile pentru solutii simple si eficiente si consecventa in obtinerea rezultatelor mi-au adus in Europa notorietate si apreciere, in vreme ce in Romania au condus la prima motiune adoptata de Parlament impotriva unui ministru, dupa anul 1989.

Ca ministru al Justitiei, am dus Romania in Europa la 1 ianuarie 2007. Impreuna cu colegii mei, ca europarlamentar, vreau sa aduc rigoarea, seriozitatea si eficienta regulilor europene in Romania. Sunt multi politicienii care nu doresc transferarea regulilor europene acasa; pentru ca nu le plac aceste reguli. Ei prefera inconsistenta si minciuna ce perpetueaza privilegiul nemeritat si bogatia furata. Eu vreau reguli europene in Romania. Pe care le vrei si tu. De aceea este important sa vii sa votezi. Altfel, deznadejdea ta va fi speranta lor, iar dezgustul si refuzul tau de a lua parte la deciziile politice ii vor face cu adevarat invincibili.

Suntem cetateni europeni si aceasta calitate ne obliga sa spunem fara echivoc ca nu vom accepta ca, in numele nostru si sub stindardul patriotismului de fatada, sa ascundem metehne corupte si comportamente anti-europene. Nu putem sa ascundem gunoiul romanesc sub presul Europei pentru ca, mai apoi, sa pretindem respect. Ca nu o sa primim! Ca sa fim luati in serios, trebuie sa fim seriosi.

PD-L nu are asemenea probleme. Nu pentru ca n-ar fi interesat de alegerile prezidentiale din noiembrie ci pentru ca:
1 - are competenta europeana (adica discuta in campanie, de unul singur, despre Euro, Schengen si alte neologisme inca nedescifrate de PSD-PNL)
2 - nu are nicio ezitare in chestiuni de succesiunea anotimpurilor
3 - stie sa se uite la televizor de la distanta, deosebind intre desenele animate de Patriciu-Vantu-Voiculescu si dezbaterile reale.

PD-L vrea alegeri europene, n-are nimic de ascuns si are totul de dezbatut. Un exemplu cules, duminica, in comuna Lovrin (Timis). Locul fostului mare targ de animale din Lovrin a fost luat de un talcioc in care se vinde orice, de la biciclete si sosete, la termosuri si basmale.

Deocamdata, targul se intinde de-a lungul unei alei prafuite. Curand va fi gata o hala. Oamenii si marfa se vor muta intr-un spatiu comercial bun. Problema e alta: normele europene au pus capat comertului cu animale, in special porci. Economia agrara a zonei sufera serios. Porcii se dau din mana in mana, ca manifestele, la colt de strada. Taranii nu inteleg ce e modern si european in asfixierea comertului cu animale. Tema a aparut, dupa cateva ore, in discursul lui Iosif Matula (eurocandidat PD-L), la mitingul electoral din Timsoara. Important e ca Iosif Matula a folosit prilejul pentru a lansa o dezbatere locala vitala. Aceeasi problema ar fi fost abordata de PNL-PSD cu un singur cuvant: Basescu !

• Primul e cel al meditatiilor. Acestea sunt semnul cel mai clar al insatisfactiei familiilor fata de sistem. A face meditatii înseamna a crea un sistem paralel de educatie, înseamna a pune familiile sa plateasca de doua ori: o data prin taxe si impozite pentru sistemul public, o a doua oara – prin banii dati meditatorilor.

• Al doilea exemplu este cel al universitatilor private. Acestea au jucat un rol important în sporirea accesului la educatie superioara, dar au diminuat calitatea actului educational.

E nevoie de calitate la oricare nivel al sistemului de educatie. Doar asa cetatenii au sansa unui parcurs de cariera.

E dificil sa vorbim despre valori si principii intr-o lume zguduita de crize. Cu toate acestea, crizele trec. Iar oamenii raman.

Rolul Romaniei europene in secolul XXI este sa contribuie activ, cu experienta politica si profesionala a reprezentantilor sai, la ducerea la indeplinire a dezideratelor inaintasilor, in beneficiul celor care vor urma, in beneficiul copiilor nostri, pentru consolidarea marii familii europene.

Este adevarat ca Romania europeana a anului 2009 este o tara a contrastelor. Decalajele care se inregistreaza intre cel mai tanar stat al Uniunii Europene si marile puteri ale Vestului ne coplesesc, dandu-ne uneori sentimentul ca nu mai e nimic de facut.

Insa resemnarea este cel mai mare pacat al spatiului politico-social iar Romania europeana a anului 2009 trebuie sa demonstreze ca nu ne caracterizeaza lipsa ambitiilor, dezinteresul si abandonul ci rabdarea, solidaritatea, puterea de munca si eficienta.

Romania europeana trebuie sa-si afirme cu hotarare ambitia de a fructifica inteligenta, competentele si aptitudinile cetatenilor sai, valorile si traditiile precum si avantajele pozitiei sale geo-strategice, pentru a avea un cuvant de spus in concertul european si pentru a contribui la coeziunea unui spatiu caruia i-am apartinut din totdeauna si caruia ii vom apartine, solidar, si de acum inainte, si la bine si la greu.