• Problemele românilor în UE
• Creşterea economiei
• Modernizarea agriculturii
• Dezvoltarea educaţiei şi a sănătăţii
• Întărirea coeziunii statale
• Politica energiei
• Transporturile europene
• Protejarea mediului
• Protecţia consumatorilor
• Păstrarea identitaţii
• Respectarea drepturilor romilor

Solidaritatea este un principiu fundamental al UE în stabilirea priorităţilor sale politice şi alocarea resurselor financiare din bugetul UE. Prin politica de coeziune economică, socială şi teritorială, se urmăreşte atât reducerea diferenţelor existente între statele membre şi regiunile acetora, cât şi punerea în valoare a specificului diferitelor arii teritoriale.

România a făcut progrese importante în reducerea decalajelor: în prezent, în termeni comparabili, produsul intern brut pe locuitor al României reprezintă 45% din media UE (2008), faţă de numai 26% în 2000. Chiar şi în aceste condiţii, România se afla pe penultimul loc în UE, iar la nivelul regiunilor, în România, se află regiunea cu cel mai redus nivel de dezvoltare din întreaga UE.

România este unul dintre marii beneficiari ai fondurilor structurale si de coeziune având alocate 19,7 miliarde euro, pentru perioada 2007-2013. Aceşti bani sunt pentru finanţarea proiectelor în economia reală, vizând creşterea competitivităţii, modernizarea infrastructurii de transport, îmbunătăţirea mediului înconjurător şi dezvoltarea resurselor umane.

Candidaţii la PE, propuşi de către PDL, vor susţine iniţiativele cu privire la :

1. Simplificarea condiţiilor şi procedurilor de aprobare şi finanţare a proiectelor. În acest sens, vom susţine în PE noile iniţiative ale Comisiei Europene pentru extinderea gamei cheltuielilor admise la finanţare din fonduri europene şi acceptarea măririi avansului, până la 100% , din fondurile europene la proiectele realizate în cofinanţare cu resurse naţionale, cu încadrarea pe total proiect în proporţiile aprobate între finanţarea din fonduri europene şi din resurse naţionale;
2. Consolidarea cooperării teritoriale europene în următoarea perspectivă financiară, care adaugă valoare integrării europene, prin implicarea directă a autorităţilor centrale, regionale şi locale în planificarea şi implementarea programelor de cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională;
3. Promovarea cooperării dintre sectorul public şi cel privat sub forma parteneriatelor public-private pentru realizarea proiectelor de investiţii cu impact regional şi local;
4. Realizarea unei flexibilităţi mai mari în schimbarea priorităţilor în programele operaţionale, pentru a răspunde mai bine problemelor create de criză şi cerinţei de accelerare a investiţiilor în zonele cu maxim potenţial de creştere;
5. Menţinerea priorităţii pentru investiţiile în cercetare şi inovare, domeniu esenţial pentru realizarea economiei cunoşterii, care să asigure crearea de locuri de muncă cu venituri mari şi oferirea de soluţii tehnologice şi economice la provocările globale şi regionale;
6. Extinderea facilităţii comune JASPERS (asistenţă comună acordată de Comisia Europeană, BEI şi BERD) pentru pregătirea marilor proiecte finanţate din fondurile structurale şi de coeziune în statele membre nou intrate în UE, în vederea accelerării realizării acestora;
7. Extinderea facilităţii JEREMIE (resurse comune europene pentru firme micro, mici şi medii) acordată de Comisia Europeană şi Fondul european de investiţii pentru promovarea antreprenoriatului;
8. Extinderea facilităţii JASMINE (acţiune comună în sprijinul organizaţiilor nebancare furnizoare de credite pentru microfirme) în scopul creşterii creditării micro firmelor;
9. Extinderea facilităţii JESSICA (sprijin european comun pentru investii durabile în zonele urbane) acordată de Comisia Europeană şi BEI pentru accelerarea investiţiilor în dezvoltare urbană integrată (creşterea eficienţei energetice, transportul urban, regenerare, infrastructură);
10. Elaborarea în cadrul dezvoltării urbane durabile de planuri privind gestionarea deşeurilor, hărţile poluării fonice, reabilitarea cartierelor în declin şi a zonelor dezindustrializate, disponibilitatea şi accesibilitatea serviciilor publice, punerea în valoare a patrimoniului cultural şi spiritual, gestionarea traficului, integrarea grupurilor vulnerabile;
11. Acordarea unei atenţii sporite regiunilor cele mai puţin dezvoltate, deoarece, în perioadă de criză, populaţia din aceste regiuni are cel mai mult de suferit din cauza reducerii fluxurilor de investiţii, care, şi în situaţia de creştere economică, erau orientate cu precădere spre marile aglomerări urbane, devenite centre de dezvoltare;
12. Mărirea sprjinului financiar pentru investiţii care să elimine izolarea spaţială a regiunilor slab dezvoltate şi a localităţilor;
13. Realizarea unei strategii europene pentru dezvoltarea zonelor montane şi transformarea lor în zone atractive pentru familiile tinere.