• Problemele românilor în UE
• Creşterea economiei
• Modernizarea agriculturii
• Dezvoltarea educaţiei şi a sănătăţii
• Întărirea coeziunii statale
• Politica energiei
• Transporturile europene
• Protejarea mediului
• Protecţia consumatorilor
• Păstrarea identitaţii
• Respectarea drepturilor romilor

În prezent, România este o ţară net importatoare de produse agro-alimentare, mărimea deficitului comercial anual fiind de cca 2 miliarde de euro. Şi această situaţie persistă în pofida existenţei factorilor naturali favorabili unei agriculturi de mare randament.

PDL consideră că agricultura este unul din domeniile în care România poate deveni competitivă în competiţia cu alte ţări. De aceea, PDL a prevăzut în programul său politic transformarea României într-o ţară net exportatoare de produse agro-alimentare, iar agricultura românească şi dezvoltarea zonelor rurale să asigure fermierilor şi celorlalţi locuitori ai satelor venituri ridicate, o infrastructură modernă şi servicii publice de calitate.

În realizarea acestor obiective strategicie, în cadrul politicii agricole comune şi de dezvoltare rurală, România beneficiază de un sprijin financiar important din parte UE, care, în perioada 2007-2013, se ridică la 4,3 miliarde euro pentru agricultură şi la 8,0 miliarde euro pentru dezvoltare rurală.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (reforma instituţiilor UE), Parlamentul European va primi dreptul de co-decizie în domeniul politicii agricole comune, ceea ce va mări potenţialul şi responsabilitatea euro-parlamentarilor români în influenţarea direcţiilor reformei acestei politicii.

PDL susţine dreptul la hrană ca un drept fundamental al omului şi necesitatea facilitării accesului tuturor şi în orice moment la suficientă hrană pentru o viaţă activă şi sănătoasă.

UE s-a angajat să contribuie la dublarea producţiei alimentare mondiale pentru a răspunde nevoilor celor cca 3,5 miliarde de persoane care se vor adăuga populaţiei actuale până în 2050.

În acest cadru, candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru:

1. Recunoaşterea la nivelul UE a particularităţilor agriculturii din ţările membre unde predomină încă forme ale agriculturii de subzistenţă şi fărămiţarea proprietăţilor agricole. În acest sens, vom susţine ca deciziile europene cu privire la reducerea subvenţiilor pentru agricultură şi majorarea corespunzătoare a sumelor pentru dezvoltare rurală sa se aplice in cazul noilor state membre, numai după ce mărimea subvenţiilor pentru agricultură va ajunge la nivelul celor din vechile state membre. Avem în vedere că, în anul 2009, România primeşte de la UE o subvenţie pentru agricultură care reprezintă numai 35% din nivelul celei acordate vechilor state membre, urmând ca să ajungem la 100% în anul 2016 ;
2. susţinerea reformei politicii agricole comune în raport cu noile realităţi globale, inclusiv ale crizei alimentelor, prin eliminarea tuturor restricţiilor în ceea ce priveşte nivelul unor producţii agricole, limitarea unor suprafeţe cultivate cu anumite culturi, precum şi prin accelerarea eliminării cotelor de lapte, în corelare cu măsurile de acordare a subvenţiilor în agricultură pe fermă, în funcţie de respectarea unor valori privind protejarea mediului, buna îngrijire a animalelor ş.a., şi nu în funcţie de realizarea unei anumite producţii agricole;
3. Găsirea modalităţilor de stimulare în continuare a producţiei de energie din biomasă. Există tendinţa de interzicere a subvenţionării culturilor energetice, pe considerentul că acestea concurează culturile tradiţionale pentru alimente. În cazul unor state membre, între care şi România, există suprafeţe mari de teren agricol necultivate, care pot fi folosite pentru culturi energetice, fără a se ajunge la o competiţie între culturile tradiţionale şi cele energetice;
4. Susţinerea într-o mai mare măsură din fonduri europene a producţiei de alimente bioecologice, pentru care există o cerere în creştere. România are un potenţial de primă mărime pentru a deveni cel mai important exportator european de produse bioecologice;
5. Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, precum şi a posibilităţii de realocare a fondurilor între diferitele măsuri pentru dezvoltare rurală, în vederea accelerării folosirii acestor fonduri;
6. Alocarea de fonduri europene sporite pentru încurajarea tinerilor să devină fermieri şi suţinerea fermelor de tip familial;
7. Asigurarea şi aplicarea standardelor de calitate şi siguranţă pentru sănătatea oamenilor pe tot parcursul lanţului alimentar, de la fermă şi până pe masa consumatorilor;
8. Îmbunătăţirea impactului agriculturii asupra mediului înconjurător şi al protejării biodiversităţii;
9. Promovarea şi susţinerea specialităţiilor şi bucătăriilor tradiţionale, având în vedere că alimentele fac parte din cultura şi civilizaţia europeană; simplificarea procedurilor de acreditare a alimentelor tradiţionale.